Educație socială
Educație pentru cetățenie democratică
Clasa a VII-a, lecția 4

Statul democratic și principiul pluralismului

Dreptul de asociere și partidele politice

Locurile dintr-o sală de parlament, așezate în semicerc

Întrebări din urmă

Care sunt cele cinci valori supreme din art. 1 alin. (3)?
RăspunsDemnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic.
Ce se întâmplă cu o lege care încalcă Constituția?
RăspunsEste neconstituțională și nu mai produce efecte.
Care este diferența dintre valori și principii?
RăspunsValorile arată ce garantează și protejează statul; principiile sunt regulile după care este organizat statul ca să le respecte.
Gândiți-vă

Printre valorile supreme este pluralismul politic. Ce credeți că înseamnă?

Un singur partid?

„Începând cu anul 1947, în România s-a instaurat treptat un regim totalitar comunist. Partidele politice existente la acea vreme au fost desființate, iar puterea a fost preluată în totalitate de partidul comunist. Până în anul 1989, acesta a fost singurul partid politic oficial.”
De ce au fost desființate partidele?
Ce au pierdut oamenii?
În stânga, monopartidismul: o ladă închisă; în dreapta, pluralismul: mai multe grupuri legate între ele
Întrebarea orei

De ce are nevoie o democrație de mai multe partide, și nu de unul singur, foarte bun?

Tema lecției

Statul democratic și principiul pluralismului

Dreptul de asociere și partidele politice

  • 1Vom deosebi formele de asociere.
  • 2Vom afla ce are orice partid politic.
  • 3Vom compara, în echipă, partidele de stânga și pe cele de dreapta.

1. Pluralismul

Pluralismul este diversitatea de opinii, valori și interese reprezentate de organizații în cadrul unei societăți.

condiție a democrațieiPluralismul este o condiție a democrației, pentru că, fără mai multe partide și organizații, oamenii nu au alternative între care să aleagă.
garanție a democrațieiEste și o garanție a democrației, pentru că împiedică un singur grup să acapareze toată puterea și protejează minoritățile.
Din legeConstituția României, art. 8 alin. (1): pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.
ReținemÎntr-un stat democratic, oamenii au opinii, valori și interese diferite și se pot organiza ca să le susțină. Pluralismul are mai multe domenii: politic (mai multe partide), religios, cultural, mediatic (presa liberă). În lecția trecută, pluralismul politic a apărut între cele cinci valori supreme ale statului român (art. 1 alin. (3)).

2. Dreptul de asociere

Dreptul de asociere este dreptul de a constitui, de a adera sau de a refuza aderarea la o asociație.

Cetățenii se pot asocia liber în partide politice. Salariații se pot asocia în sindicate, iar proprietarii de afaceri, în patronate; există și alte forme de asociere, precum asociațiile și fundațiile, adică organizațiile neguvernamentale (ONG-uri). Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociație.

partidul politiccetățenii care vor să ajungă la conducerea statului
sindicatulsalariații, ca să-și apere drepturile în relația cu angajatorii
patronatulproprietarii de afaceri dintr-un domeniu
asociația, fundația (ONG)oameni care se organizează liber, pentru scopuri comune
ReținemSindicatul apără drepturile salariaților în relația cu angajatorii; patronatul reunește proprietarii de afaceri dintr-un domeniu. Consiliul elevilor nu este un ONG, ci o structură prin care elevii sunt reprezentați în școală.

2. Dreptul de asociere

Libertatea de asociere are trei limite:

Limita 1partidele care luptă împotriva pluralismului sau a democrației sunt neconstituționale;
Limita 2magistrații, militarii activi și polițiștii nu pot fi membri de partid;
Limita 3asociațiile secrete sunt interzise.
Din legeConstituția României, art. 40 alin. (1): cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. Alin. (4): asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
SituațieUn polițist vrea să se înscrie într-un partid politic. Poate? De ce?
RăspunsNu poate: polițiștii nu pot face parte din partide politice (art. 40 alin. (3)). Votează ca orice cetățean, dar nu pot fi membri de partid, ca să rămână imparțiali.

3. Partidele politice

Partidele politice sunt asociații ale cetățenilor cu drept de vot, care participă la alegeri ca să ajungă la conducerea statului.

Orice partid are o doctrină, adică ideile și principiile lui politice, un statut, care cuprinde regulile lui de organizare, și un program politic, cu soluțiile pe care le propune; are, de asemenea, o denumire și o siglă.

doctrina
statutul
programul politic
denumirea
sigla
Partidele care câștigă alegerile și formează Guvernul sunt partide de guvernământ;
celelalte formează opoziția, care critică guvernarea și propune alternative.

3. Partidele politice

După doctrină, partidele pot fi de stânga, de centru sau de dreapta. Partidele de stânga și cele de dreapta se deosebesc astfel:

CriteriulPartide de stângaPartide de dreapta
Valoarea de bazăegalitatealibera inițiativă
Rolul statului în economiemare: protecție socială sporitămic: economie de piață
Doctrinesocialismul, social-democrațialiberalismul, conservatorismul
ReținemÎmpărțirea în stânga și dreapta vine din 1789, de la Revoluția Franceză: în adunarea convocată de rege, reprezentanții clerului și ai nobilimii stăteau în dreapta lui, iar ceilalți, în stânga. Între ele sunt partidele de centru; la capete, extremele — comunismul, fascismul, nazismul —, care au condus regimurile totalitare din lecția a doua.
Spectrul politic: extrema stângă, stânga, centrul, dreapta, extrema dreaptă

4. Un partid sau mai multe

După numărul partidelor care luptă pentru putere, un sistem politic poate fi pluripartidist (mai multe partide), bipartidist (două partide mari) sau monopartidist (un singur partid).

pluripartidistmai multe partide
bipartidistdouă partide mari
monopartidistun singur partid

După 1947 și până în 1989, în România a existat un singur partid, cel comunist. Astăzi pluripartidismul este garantat de Constituție. El este necesar democrației, dar nu este suficient: oamenii trebuie să poată alege liber între partide.

ReținemÎntre 1948 și 1965, partidul unic s-a numit Partidul Muncitoresc Român; numele de Partidul Comunist Român a revenit în 1965. Lideri ai partidelor democratice, precum Iuliu Maniu, au murit în închisorile regimului.

Rândul meu

Întrebarea orei

De ce are nevoie o democrație de mai multe partide, și nu de unul singur, foarte bun?

RăspunsulFără mai multe partide, oamenii nu au alternative, votul își pierde sensul și nu mai există opoziție care să controleze guvernarea. De aceea pluralismul este o condiție și o garanție a democrației.

De știut din lecție — nu se copiază în caiet

Acestea sunt ideile pe care trebuie să le știi din lecție. Le găsești și în cursul lecției.

  1. Pluralismul este diversitatea de opinii, valori și interese reprezentate de organizații în cadrul unei societăți; el este o condiție și o garanție a democrației (art. 8).
  2. Dreptul de asociere este dreptul de a constitui, de a adera sau de a refuza aderarea la o asociație; cetățenii se pot asocia în partide politice, sindicate, patronate și alte forme de asociere, dar asociațiile secrete sunt interzise.
  3. Partidele politice participă la alegeri ca să ajungă la conducerea statului; fiecare are o doctrină, un statut și un program politic, iar cele care nu guvernează formează opoziția.
  4. Pluripartidismul este o condiție necesară, dar nu suficientă a democrației: oamenii trebuie să poată alege liber între partide.

Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2

Lucrați individual, din caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
1. SituațiaForma de asociere
Salariații dintr-un spital se organizează ca să obțină condiții de muncă mai bune.sindicat
Un grup de cetățeni se organizează ca să ajungă la guvernare, pe baza unui program politic.partid politic
Mai mulți proprietari de firme de transport se asociază ca să își susțină interesele comune.patronat
Câțiva vecini înființează o organizație care plantează copaci în cartier.asociație / ONG
Profesorii dintr-un județ se unesc ca să își apere drepturile în relația cu angajatorul.sindicat
O grupare depune candidați la alegerile locale și parlamentare.partid politic
Câțiva părinți înființează o fundație care strânge cărți pentru bibliotecile școlilor din sate.asociație / ONG
Un grup de oameni se organizează în secret, fără să își facă publice scopurile.interzisă
2. TermenulLitera
1. doctrinac
2. statutula
3. programul politicb
4. siglad
  1. actul care stabilește scopul, structura și modul de funcționare ale partidului
  2. planul cu obiectivele partidului și soluțiile propuse pentru problemele societății
  3. ansamblul de idei și de principii politice pe care partidul le adoptă
  4. semnul prescurtat prin care partidul este recunoscut de alegători

Diagrama Venn: stânga, dreapta și ce au în comun

Partide de stângaZona comunăPartide de dreapta
  • egalitatea ca valoare de bază
  • economie controlată de stat
  • protecție socială sporită
  • doctrină, statut și program politic
  • participarea la alegeri
  • respectarea Constituției și a legii
  • libera inițiativă
  • economie de piață
  • importanța inițiativei private
egalitatea ca valoare de bazălibera inițiativăeconomie controlată de stateconomie de piațăprotecție socială sporităimportanța inițiativei private
Pasul 1

Așezați fiecare caracteristică în cercul potrivit, folosind tabelul din caiet.

Pasul 2

În zona comună, scrieți cel puțin trei lucruri pe care le au toate partidele.

Pasul 3

Citim zona comună și scriem concluzia.

Concluzia

Partidele se deosebesc prin doctrină, dar se supun acelorași reguli — asta este pluralismul.

La final

Din legeLegea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, art. 3 alin. (4): „Partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare și nici alte activități interzise de lege.” Un partid luptă pentru putere cu idei și cu voturi, nu cu arme.
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Știai că?

Pe 8 ianuarie 1990, la Tribunalul Municipiului București a fost înregistrată prima cerere de înscriere a unui partid după Revoluție: cea a Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, condus de Corneliu Coposu. Primul partid politic constituit oficial în România fusese Partidul Național Liberal, în 1875, urmat de Partidul Conservator, în 1880.

Gândește-te: de ce crezi că, imediat după 1989, oamenii s-au grăbit să înființeze partide?

Mergi la pagina

Lecția 4: Statul democratic și principiul pluralismului

Educație socială, clasa a VII-a. Unitatea I, Sistemul politic în România.

  • Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
  • Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
  • Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
  • Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.